Să vă ia naiba pe toţi! Ba nu, să mă ia doar pe mine. Dacă vă ia pe voi eu rămân singură şi atunci nu mai am pe cine să mă supăr şi de la cine să invăţ. Doar pe mine, e mai bine!
Imi fac mereu curat in casă cu impresia că astfel am făcut curat in viaţa mea. Dar in viaţa mea o să fac curat mai greu...sau poate deloc...sau nu acum.
- Cât mai ai de gând să faci curat? Mereu faci asta!
- Ştiu. Dar aşa sper să-mi fac ordine şi in gânduri...
- Şi când o să se intample asta?
- Niciodată!
- Atunci, dacă ştii asta, la ce mai continui?
- Incă mai sper...
- Ce prostie!
- Ştiu. Mi-e bine..sau mi-e rău....de ce vrei să mă faci să mă simt şi mai rău?
- Pentru ca te porţi aiurea. Nu vezi ce lipsă de logică ai?! Cum crezi că o să ajungi la rezultatul dorit aşa?
- Prin muncă...dar nu fizică.
- Eşti tâmpită!
Râd cu poftă. Da, sunt! Şi voi continua să fiu. Până o să-mi dau seama că nu e nimic tâmpit in mine. Mi-e dor de mama...sau poate nu imi e. Incerc să nu mă gândesc la asta. Imi face rău. Mă pune pe gânduri. Şi gândurile dor, mai ales gândurile despre nimic realizabil. Dor a eşec...Mi-e greu să am o ordine in gânduri. Ma poartă peste tot o avalanşă de simţiri, de idei... Îmi zvâcnesc tâmplele de durere!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu