Lăsam pământul să se zbată sub palmă,
cu puseuri de durere,
ciocneam idei de tâmple
despre viaţă şi cum nu iubim.
Căutam deceniul potrivit,
in care mâna ta era tânără
şi draperiile ne ascundeau
de anotimpuri şi zboruri.
Dormeam nopţile cu buzele
pe pământul florilor
şi mă trezeam ascunsă sub rouă.
Pământul mă acoperea,
mâinile mele căutau
adânc in mine ieşirea,
gândurile imi creşteau flori...
Remarcat în Cenaclul Junimea Digitală
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu