Ma dor oamenii

Ma dor oamenii
cu privirile infipte-n mine,
cu unghii ascutite
adanc rascolindu-mi in suflet,
cu dintii infipti in iubirea din mine.
Muscatura din mine ma doare
si toate ma dor si rani se aduna.
Si tipatul doare, si tema de mine,
iubirea de tine ma doare.
Tacerea din noi ce-si urla inchisoarea.
Si hainele dor privirile surde.
Iar ne inunda
o pofta trupeasca de doi
si ura ta doare
si noaptea din mine,
oblonul netras, uitat de surasul din tine
si setea ma chinuie...
setea de tine.
Ma doare timpanul ce-mi tipa cu ura
intreaga mea vina,
ratacirea de tine.
Si mana,
mana natanga, ce nu mai cunoaste
tinerea-n brate.
Tampla  ma doare,
tampla pe care
cu incredere ai lasat
o ultima sarutare.